“Oamenii nu pot duce prea multa realitate , si le este greu, in special, sa suporte realitatea celor mai mult decat umani, cand acestia se arata exact asa cum sunt“. T.S. Eliott
In “Istoria secreta a visului“, Robert Moss vorbeste despre indienii iroquaiss, care i-au destainuit etnologului Harriet Converse credinta lor spirituala, legata de faptul ca iti poti pierde sufletul, daca nu asculti ce iti spune el in vis. Pentru cel care neglijeaza avertismentele primite in vis, in mod repetat, pedeapsa este ca “sufletul liber“ il poate parasi in timp ce viseaza, lasandu-I sa isi petreaca restul zilelor ca un fel de mort viu, lipsit de sufletul nemuritor. Pentru acesti indieni, cel care nu este in contact cu propriile vise este o victima a pierderii sufletului. Pe vremuri, putea fi chemat un visator specialist, insarcinat cu aducerea inapoi a viselor pierdute si a energiei vitale care l-a parasit pe cel bolnav.Potrivit celor mai vechi traditii iroquaiss, e nevoie de actiune pentru a onora visele. Acesti indieni credeau ca sufletul e multumit cand vede ca actionam pentru a celebra un vis favorabil, si va actiona si el, la randul lui, pentru a ne ajuta sa il manifestam. Daca nu il onoram, il vom impiedica sa se manifeste, ca si cum sufletul, suparat, si-ar lua cuvantul inapoi. Pentru a onora sufletul, s-ar putea sa fie nevoie sa il gasesti si sa il aduci “acasa“, inapoi in corp. La indigeni, diagnosticul de pierdere a sufletului implica multe simptome de boala, depresie, energie scazuta si ghinion. Una dintre functiile unui prinzator de vise, sau saman, este sa calatoreasca in taramul in care este prins sufletul visatorului, pierdut sau captiv, si sa il aduca inapoi in corpul celui ce a suferit pierderea. Samanii-restauratori ai sufletului trebuie sa viseze suficient de puternic incat sa salveze un suflet chiar si din taramul mortii. Din pricina credintelor limitative referitoare la inferioritatea femeii si a organizarii sociale de tip patriarhal, femeia saman era nevoita, de multe ori, sa renunte la emblemele puterii, coarnele si oglinda, vesmantul si toba, devenind una din anostele femei truditoare, supuse tabuurilor si rutinelor din familia sotului. “Pentru femeile de putere din toate culturile, singura cale de recunoastere a autoritatii era sa viseze mai bine decat altii, sa se familiarizeze cu tot ceea ce era straniu, misterios, si sa riste sa plece intr-o calatorie in cautarea sufletului“. O femeie cu astfel de daruri poate fi cautata in cazuri de urgenta, dar “gardienii ordinii conventionale“ ii vor minimaliza meritele, indata ce criza a trecut.
Visele si viziunile au jucat un rol important in istoria oamenilor, cunoscuta si mai putin cunoscuta. Functie de capacitatea de a da sensuri si a-si urma intuitia , omenirea a avut de a face, ciclic, cu descoperiri menite sa-i faciliteze evolutia, sau, dimpotriva, cu regresia catre instrainarea de propriul sine.
Un vis mare al lui Carl Gustav Jung, pe care Freud nu l-a putut analiza cu ajutorul metodelor sale obisnuite, a dus la ruptura relatiei lor, si transformarea lui Jung in liderul unei scoli noi. Acest vis a jucat un rol crucial in istoria psihologiei. “Intr-o casa cu multe etaje, din visul lui, Jung era constient ca mai exista un nivel sub cel obisnuit, cu infatisare burgheza, la care locuia. Cand incepe sa-l exploreze, descopera un nivel intunecat, cu mobila medievala, sub el, un beci roman, cu arcade minunate, si, mai jos, cand ridica o lespede de piatra, tragand un inel, o pestera in care erau imprastiate cateva oase , ceramica si doua cranii. Visul lui Jung a avut o importanta uriasa, deoarece l-a dus pentru prima data catre conceptul de inconstient colectiv. L-a facut constient de geografia ancestrala, diagrama structurala a psihicului uman , care devine accesibila in timpul visului.“ Robert Moss
In “Marea carte a padurii“, visatorul se misca printre lumi, precum “lebada singuratica“ zburand inauntrul si in afara corpului. E ca un zeu, prin puterea lui de a crea in spatiul visului. Un cuvant sanscrit pentru calatorii in vis, “kamacarin“, inseamna “cei care se pot transforma dupa cum vor.“ Literatura sacra a Indiei contine nenumarate asemenea exemple. Yogavashista, o vasta compilatie din Casmir, este una dintre cele mai bogate surse de inspiratie. In aceste povestiri, calatorii in vis afla ca timpul este flexibil: “Poti trai o suta de ani intr-o lume a visului, si te poti intoarce sa descoperi ca a trecut doar o zi in timp obsinuit. Ceea ce se experimenteaza in timpul visului este real si are consistenta in lumea diurna a visatorului. Ucenicia si initierea spirituala pot avea loc astfel. Un rege, pe nume Lavana, s-a dedicat, in interiorul visului, sacrificiilor elaborate, cerute ca pret pentru incoronare. Au supravegheat 3 brahmani, care faceau ofrandele rituale cerute, iar al patrulea avea rol de martor, care observa daca procedurile se fac corect. Astfel, Lavana a indeplinit “sfintirea regala“ , lucrare care, in mod normal, implica 12 ani de efort, suferinta si sacrificiu. Oricum, zeii l-au facut sa sufere in alt fel, si sa invete despre conditia umana si legatura dintre experientele de viata ale diferitelor personalitati, in diverse imprejurari. Lavana sta pe tronul lui, band o cana de vin fiert, cand apare un intelept ratacitor, calare pe un cal minunat. Cand regele isi indreapta atentia spre el , se trezeste ca, de fapt, il incaleca si porneste in galop peste campii si prin desert. Nu e in stare sa il struneasca, piciorul ii e prins intr-o liana care atarna, si e smuls din scari. Cu corpul zdrobit, este pe punctul de a muri de foame si de sete, cand, o femeie cu piele foarte maslinie, una dintre cele ce nu trebuie atinse, pentru ca apartin castelor inferioare din India, il gaseste. Ea se invoieste sa il hraneasca, cu conditia sa o ia de sotie. Monarhul accepta. Petrece o viata intreaga printre cei ce nu sunt demni de a fi atinsi, crescand copii si muncind in cimitire, printre morti si fantomele lor. Cand moare, corpul ii ei aruncat pe rugul funerar. In acel moment, regele este scos brusc din vis, iar capul ii cade in piept. Vinul fiert din pahar este tot cald.“
In teologia tomista, Aevum-ul este un taram intermediar, situat intre eternitate (dimenisunea divina de dincolo de timp) , si lumea pervertita in care oamenii exista in timp secvential.In Aevum, durata nu e determinata de timpul liniar, ci de miscarile constiintei.
In alta poveste hindusa, Markandeya este o fiinta umana curioasa sa afle daca este reala. Incearca din greu sa vada dincolo de ceea ce este evident, asa incat, intr-o zi, cade din gura zeului Vishnu, zeul care viseaza. El descopera acum ca si-a petrecut toata viata in interiorul corpului zeului. Acum, ca a iesit, are o viziune cosmica asupra structurii universului. Vede ca tot ce cunoaste este in interiorul zeului visator. Dar viziunea e prea mult pentru el, desi este un suflet evoluat, un adept. Asa ca se catara inapoi, in gura zeului, si, reluandu-si viata acolo, uita ce a vazut inafara.
Medicii care practica Ayurveda sustin ca ne iluzionam daca credem ca suntem pe deplin treji si constienti, in viata de zi cu zi. Tot timpul suntem, de fapt, intr-o stare de vis. Iluminarea si vindecarea devin posibile cand ne trezim la realitatea faptului ca visam incontinuu. Astazi, Dalai Lama recomanda alt ritual pentru atragerea viselor divine . In timpul ceremoniei Kolachakra, distribuie iarba kusha , pentru ca ea incurajeaza visele corecte, clare. Pusa sub salteaua celui care doarme, ea va curata impuritatile, asa incat mintea va fi limpede. Acest ritual te invata sa te intinzi pe partea dreapta , in pozitia leului, si sa acorzi atentie doar viselor din preajma zorilor.
Alaturi de vise si viziuni, coincidentele si sincronicitatile reprezinta resurse importante, care pot sta la baza decriptarii unui sens mai larg decat cel pe care ne-am obisnuit sa-l acceptam ca fiind destinul nostru. Povestea lui Iosif este un bun exemplu pentru una din regulile coincidentei: pentru fiecare dificultate, exista o oportunitate. Daca fratii lui invidiosi nu l-ar fi vandut ca sclav si daca nu ar fi ajuns la inchisoare din pricina unei false acuzatii de viol, nu ar fi devenit niciodata printul Egiptului.
Nu este recomandat ca o persoana sa aiba incredere totala in cineva care sa ii interpreteze visele, decat daca acel “interpret“ poate intra in spatiul visului sau. Fiecare dintre noi isi are propriul set de simboluri si interpretari ale acestora, si intuitia se dovedeste a fi, adesea, un sfetnic mult mai bun decat cei externi. Se pare ca proorocul Daniel practica ceea ce in visarea activa se numeste “tracking“, intrarea in spatiul psihic al unei persoane pentru a aduce informare si ghidare. Daniel are o relatie speciala cu ingerul Gavriil, care este arhanghelul viselor, la evrei, crestini si musulmani deopotriva. Viziunile centurionului roman Cornelius, si ale apostolului Petru, sprijinite de sincronicitate, au transformat o secta evreiasca intr-o religie mondiala. Numele Cornelius inseamna “al coarnelor“, barbat cu coarne. In antichitate, coarnele erau simbolul puterii spirituala. In timpul marsului, Constantin si trupele sale au vazut semnul crucii pe cerul amiezii, si cuvintele` ` cu acest ajutor, cucereste“. In greaca, “eu tanto nika“. Constantin s-a dus la culcare intrebandu-se ce inseamna, si a visat imaginea unui tanar luminos care purta acelasi simbol, si i-a poruncit sa foloseasca ceva asemanator in lupta cu dusmanul. El si-a instruit mestesugarul sa faca crucea pe care o vazuse, Chi-Rho, formata din intersectarea literelor grecesti x si p. S-a stabilit, ulterior, ca acestea au fost primele litere ale cuvantului grecesc pentru Hristos.
“In vis aveti acces direct la cunoasterea sacra. Visele sunt un oracol personal, care va arata viitorul si va ajuta sa va pregatiti pentru el. Nu lasati pe nimeni sa va spun ace inseamna visele voastre, descotorositi-va de dictionarele de vise. Fiti atenti la semnele din lumea inconjuratoare. Fiti constienti ca absolut toate componentele universului sunt legate intre ele, si se intrepatrund. Folositi-va imaginatia. Ce cultivati in interiorul imaginatiei se va imprima asupra lumii si sufletului, asupra corpului energetic in care calatoriti si veti calatori in alta viata, dupa moarte. Sufletul poarta in el forma tuturor lucrurilor care iau fiinta. “
Ca prima tehnica de initiere in visarea lucida, sau activa, se recomanda stabilirea unei intentii inainte de a visa. Un visitor lucid cunoscut era episcopul Synesius, pentru care visele erau biserica de fiecare zi, si o cale de acces la lumea reala. Potrivit lui, visatorul nu se intoarce la realitate cand se trezeste, ci, visand, este deja acolo. Ibu Sirin, care, la randul sau, practica visarea activa, era de parere ca“orice iti spune cel mort, in vis, e adevarat, pentru ca el sta in lumea adevarului.“In lumea araba din vechime se practica incubarea viselor despre cei decedati, dormindu-se in apropierea mormintelor lor.
La egipteni, Serapis era considerat zeul vindecarii si al mortii, si, prin intermediul visarii active, persoanele instruite in acest sens puteau negocia vindecarea celui afectat. Asklepios apare ca o putere ce restaureaza echilibrul vietii. El le-a poruncit unor bolnavi, in viziuni sau vise, sa compuna piese comice, iar altora sa faca exercitii fizice “pentru a trezi patima, cand este fara vlaga, si pentru a restaura masura in pacient.“
VISUL, DIMENSIUNE A VINDECARII
“Am insanatosit multi oameni, corectand dezechilibrul emotiilor lor.“ Galen
Thornton Wilder, in “Ingerul care tulbura apele“, arata cum un doctor bolnav asteapta, langa un lac miraculos, sa fie vindecat de o boala necunoscuta, si de “un spatiu al fricii din inima sa“. Un inger refuza sa-l lase sa intre in lac. “Fara rana ta, unde ti-ar mai fi puterea? Insasi durerea ta iti face glasul sa vibreze in sufletele oamenilor. Insisi ingerii nu-i pot convinge pe copiii nenorociti si pacatosi de pe acest pamant, asa cum poate o fiinta umana ranita de intamplarile vietii.“In slujba iubirii, doar soldatii raniti pot lucra. Da-te inapoi.“
Puterea vindecarii vine prin intermediul ranii. Daca e vindecat, un doctor isi va pierde puterea de a-i vindeca pe altii. Aristide era orator si scriitor, nu doctor. Creatia era felul lui de a vindeca. In visele scriitorilor putem descoperi multe analogii cu ciclurile recurente de boala si vindecarile creative de la Aristide. Cu mult inainte de Freud si Jung, Dostoievski a dezvoltat o psihologie profunda a viselor, in romanele lui. Una din marile lectii din “Crima si pedeapsa “ e aceea ca glasul constiintei vorbeste clar in vise. Daca ar fi fost dispus sa-si asculte visele, in loc sa asculte vocea egotica, dementa, din capul lui, Raskolnikov n-ar fi putut s-o ucida pe camatareasa. Planificandu-si omorul, el viseaza ca este din nou copil, pe un pod, plange si protesteaza in timp ce un vizitiu brutal isi bate iapa pana moare, sustinand ca el are dreptul sa-i faca ce vrea animalului. Raskolnikov e zguduit de acest vis, empatizand cu victima, insa revine la planul sau. Dupa marturisirea crimei, cand zace bolnav in patul inchisorii, viseaza ca lumea e victima unei boli ingrozitoare cauzata de o noua tulpina de viermi trichina, care sunt spirite cu minte proprie. Victimele acestei boli innebunesc si cred despre ele ca se afla in posesia secretelor ultime ale stiintei si ale vietii. Intr-o lume nebuna, oamenii se hranesc cu semenii lor. Toti oamenii vor muri, in afara de cativa care au ramas lucizi si vor lua de la capat experimentul uman. Dostoievski improvizeaza pe una din temele lui favorite: gandurile si fanteziile au viata proprie. Odata nascute din imaginatie, ele pot actiona independent de creatorul lor , intorcandu-se impotriva lui si a altora.
Remizov era convins ca intalnirile din somn cu cei morti sunt reale, si ca, in discutiile avute cu ei, viii le pot influenta soarta.
Yeats considera, la randul sau, ca“viii pot ajuta imaginatia celor care au murit. “ Scriitorul isi imagineaza viata dupa moarte ca pe un vis continuu, al carui continut corespunde ideilor celui ce a murit, din timpul vietii. Du a ce se risipesc ideile preconcepute, depinde de evolutia sufleteasca, curaj si imaginatie. Sufletul poate zbura pentru a se uni cu Acela de dincolo de forme, sau poate continua vechile activitati.
Cantecul “Let it be“, al lui Paul Mc Cartney, s-a bazat pe o vizita in vis a mamei lui decedate, Mary. El era macinat de droguri, iar formatia incepea sa se destrame. Mama sa i-a aparut in vis, si i-a spus ca totul va fi bine. “Mother Mary comes to me, speaking words of wisdom, let it be.“
Psihologii sportivi au fost primii care au demonstrat ca trupul si mintea nu fac deosebirea intre un gand si un eveniment fizic. S-a facut munca de pionierat cu schiori conectati la aparate EMG . In timp ce repetau mental coborarea, s-a descoperit ca aceleasi impulsuri erau trimise de la creier la corp, fie ca se gandeau la o saritura, fie ca o executau.Psihologia sportiva se bazeaza acum pe premisa ca sistemul minte-corp nu face diferenta intre un eveniment imaginat sau care a avut loc in realitate. Repetarea mentala sau conditionarea ascunsa din sport se centreaza pe a te vizualiza facand miscarile respective. Mai bine de un sfert de secol, psihologul Carl Jung si fizicianul Pauli au impartasit vise, mergand pe bajbaite in directia unei teorii unice, care sa explice intrepatrunderea mintii si a materiei, la toate nivelurile universului multidimensional. In lungul lor dialog, mintile briliante se impulsioneaza reciproc, depasind limitele disciplinelor lor, si a zonei de confort. “ Fiecare avea atat smerenia de a cauta precedente in trecut, cat si aroganta de a risca speculatii asupra viitorului“ Beverley Zabriskie. Jung lucra la expunerea teoriei sincronicitatii , si avea nevoie de o a doua minte, complementara, la fel de performanta. Cand a venit, la 30 de ani, sa-l cunoasca pe Jung, Pauli nu a venit in calitate de partener stiintific, ci de pacient.
Jung se plimba prin gradina sa, langa lac, cu o pacienta, observand natura. Ii placea sa observe natura atunci cand statea de vorba cu un client. Gasea o semnificatie in orice schimbare de mediu, pe care o atribuia campului pacientului. A iesit din gradina, intrand in padure, in timp ce pacienta ii povestea unul dintre visele sale semnificative. Visase ca este in casa ei din copilarie, si o vulpe, ca o fantoma, cobora scarile. In timp ce povestea despre vulpea din vis, la 30 de metri de ei a aparut o vulpe. Animalul se purta ca si cum ar participa la situatia oamenilor. Jung avea demult obiceiul sa tina cont de visele pacientilor si de semnele lumii inconjuratoare ale acestora, ghidandu-i functie de aceasta convergenta. A fost incurajat de intamplarea altei paciente, care se blocase serios pana in momentul in care a visat un scarabeu, care, deificat sub numele de Kephri, reprezinta unul dintre cele mai importante simboluri egiptene ale renasterii si transformarii. Acesta era pus pe inima celui al carui suflet calatorea, pentru a servi drept calauza dincolo de moarte. In timp ce povestea visul, a aparut un gandac de trandafiri, specia cea mai apropiata de scarabeu, posibil de gasit in Europa. Pacienta a avut o senzatie de continuare a visului si a lucrului pe care il facea cu Jung, ceea ce a dus la o profunda vindecare. O alta pacienta i-a spus ca observa pasari adunate in jurul case, de cate ori urmeaza sa moara cineva din familie. In timp ce il trata pe sotul ei, Jung a observat ca are simptomele unui om bolnav de inima. Acesta , insa, a refuzat sa mearga la medic, iar in scurt timp a murit in urma unui atac de cord. Sotia a spus ca se astepta, pentru ca vazuse, din nou, pasarile.
O doctorita i-a spus lui Jung ca este torturata de comportamentul animalelor ei, drept pedeapsa pentru o crima pe care o savarsise cu mult timp in urma. Isi ucisese prietena, pentru a-i lua sotul. De atunci, caii pe care ii iubea se fereau de ea si o aruncau din sa, iar copoiul ei favorit paralizase, cu toate ca medicul veterinar nu gasea nicio explicatie pentru asta. Jung a concluzionat ca, uneori, e ca si cum animalele si plantele chiar ar sti ce s-a intamplat. Un vis important al lui Pauli, pe care i l-a impartasit lui Jung, a fost acela despre Ceasul Lumii, care i-a dat o senzatie de deplina armonie. Jung a fost fascinat de acest vis, ale carui detalii l-au facut sa se gandeasca la o mandala multidimensionala, care arata jocul timpului, al timpurilor si al eternitatii. Ghizii din visele lui Pauli apareau deghizati functie de nivelul intelegerii lui , in cunoscuti sau rude decedate, sau intr-o chinezoaica atragatoare, care il ducea in locuri necunoscute, si care, la un moment dat, s-a materializat, trecand pragul realitatii diurne si punandu-I pe Pauli in situatia de a avea cea mai mare provocare intelectuala din viata lui.
CALAUZE
“ O anumita putere de a schimba lucrurile isi are salasul in sufletul omenesc si isi subordoneaza toate celelalte lucruri, in special cand e implicat intr-un exces de iubire, ura, sau ceva asemanator. Cand sufletul unui om cade intr-un exces al oricarei pasiuni, se poate demonstra prin experiment ca leaga lucrurile si le transforma cum vrea. Am descoperit ca emotia sufletului omenesc e cauza principala a tuturor acestor lucruri.Oricine poate influenta magic orice, daca e cuprins de un mare exces, si trebuie sa o faca in acel moment in care excesul se intampla, sis a opereze cu lucrurile pe care le prescrie sufletul. “ Albertus Magnus
Odata, Jung a alunecat pe zapada si a mers la medic pentru a-si trata piciorul ranit. In spital, a avut un atac de cord, si era aproape de a muri. Intr-o viziune avuta in preajma mortii, a observat ca paraseste pamantul, care “se afla dedesubt, departe“. Lasa “fantasmagoria existentei pamantene sa dispara“. Era pe cale sa intre intr-un temple, cand cardiologul i-a aparut in fata si i-a spus ca pe pamant are loc un protest impotriva plecarii lui. Asadar, s-a intors. La scurt timp dupa vindecarea lui, cardiologul a murit, iar Jung a avut senzatia ca s-a petrecut un fel de schimb de vieti. Sincronicitatile si visele studentilor si cunoscutilor sai au fost intense. O studenta s-a imbolnavit grav, si, aproape murind, a avut o viziune in care Jung i-a spus sa se intoarca, urgent, in corp. Spre sfarsitul bolii, Jung a avut o senzatie profunda de confirmare a tot ceea ce exista, si o dorinta puternica de a-si urma chemarea. “Oricine merge pe calea sigura, e ca si mort.“ Dupa atacul de inima, a creat cele mai mari opera ale sale, printre care Mysterium Conjunctionis, versiunea definitiva a teoriei sincronicitatii. El a sustinut ferm ca lucrul pentru schimbare pozitiva trebuie facut la nivel individual, deoarece psihopatologia maselor isi are radacina in psihologia individuala.
W. Churchill, alt cunoscut vizionar, sustine acest punct de vedere, completandu-l: “Ar fi mult mai bine sa facem o pauza din progresele si descoperirile materiale, decat sa fim condusi de propriile noastre aparate si de fortele directionate de ele. Fiecare profet trebuie sa se nasca din civilizatie, dar fiecare profet trebuie sa mearga in salbaticie. Trebuie sa aiba o imagine puternica asupra unei societati complexe, si a tot ce are aceasta de oferit, apoi trebuie sa intre in perioade de izolare si meditatie. Acesta este procesul prin care se alcatuieste dinamita psihicului.“
DE LA VIS LUCID LA IMAGERIE GHIDATA
Doctorul Lavy Dorsey, care studiaza complexul minte-corp din 1980, observa ca trupul raspunde la ceea ce vine de la nivel mental, ca si cum ar fi real din punct de vedere fizic. Imaginile creeaza schimbari la nivelul corpului, ca si cum experienta ar avea loc in realitate. Daca te imaginezi stand pe plaja, la soare, vasele de sange se dilata iar mainile se incalzesc. Candace Pert: “Virusii folosesc aceiasi receptori ca neuropeptidele, pentru a intra intr-o celula. Reovirusul, considerat a fi cauza racelii comune, foloseste receptorul norepinefrinei ,compus chimic responsabil pentru starea de bine, pentru a intra in celula. Daca esti fericit, se pare, virusul racelii nu poate patrunde.
Pacientii cu Parkinson, carora li se face o falsa interventie chirurgicala sau false tratamente medicamentoase, produc dopamina in cantitati similare cu cele pe care le-ar produce in cadrul unor interventii reale. In 2006, o echipa condusa de James Campbell a injectat capsaicina (elementul care da iuteala ardeilor) catorva subiecti, apoi o solutie salina inofensiva, despre care li s-a spus ca va diminua durerea. Tomografiile au aratat ca aria respectiva a creierului a produs un tip de calmante naturale, opioide endogene, usurandu-le pacientilor, rapid, durerea.
Gigantul asigurator, Blue Shield, a testat efectul imageriei ghidate pe 905 asigurati care urmau sa suporte o interventie chirurgicala. A rulat o caseta cu meditatii ghidate simple, pentru a diminua fricile si a grabi procesul de vindecare. 74% dintre pacienti au adoptat imaginile, indiferent de atitudinile anterioare si de educatie. Printre efectele benefice s-au numarat scaderea anxietatii, recuperarea rapida si reducerea costurilor cu 2003 dolari de pacient. Inregistrarile cu imagerie ghidata, folosite in studiul din California, sunt disponibile, acum, pe scara larga. Spitalele dau CD-uri pacientilor pentru a-si mobliza fortele si a ataca celulele canceroase, sau pentru a crea un loc al vindecarii imaginare. Cultivarea imaginilor ar putea fi, candva, o parte importanta a unei abordari integrative a sanatatii. Pacientii vor fi ajutati sa extraga imaginile pozitive din experientele de viata si din materialul pus la dispozitie de vis. Robert Moss vorbeste despre posibilitatea oamenilor de a invata sa cultive si sa daruiasca un vis, o imagine vindecatoare, o viziune. Oamenii ar putea fi instruiti in tehnicile de transfer de viziune pentru a crea imagini personalizate, daruite cuiva care are nevoie de vindecare. Uneori, o poveste terapeutica, un vis, sau capacitatea de a gasi un sens in oricare dintre intamplarile vietii, ne ajuta sa trecem dincolo de istoria personala, intr-o poveste mai mare si mai profunda.
“Puterea pe care imaginatia omului o are asupra corpului , pentru a-l vindeca sau a-l imbolnavi, este o forta fara de care niciunul dintre noi nu se naste. Primul om a avut-o. Si ultimul o va avea. ” Mark Twain
