STELLA MARIS
5 Septembrie 2016, orele 16:00
Vila CIC, Mamaia Nord

“Adevarata femeie, cea care vine din noaptea timpului, apartine in intregime unui univers diferit de cel al barbatului. Ea lumineaza cealalta extremitate a creatiei. Ea cunoaste secretele apelor, ale pietrelor, ale plantelor si ale animalelor. Ea se uita fix la soare si vede clar in noapte. Ea detine cheile sanatatii, ale relaxarii, ale armoniilor materiei“. Louis Pauwels
Reprezentarile mitologice si religioase dezechilibrate ale femeii si ale barbatului joaca, dintotdeauna, un rol crucial in inconstientul colectiv, concretizandu-se adesea in comportamente abuzive si discriminatorii. Omenirea a traversat diverse varste, experimentand atat epoca matriarhatului, cat si pe cea a patriarhatului, cu consecintele de rigoare. Daca, pe vremuri, numeroase femei erau investite ca preotese sau vestale ale diverselor zeite, Dumnezeul crestin , fie ca este Tatal, Fiul sau Sfantul Duh, este exclusiv masculin, ca si reprezentantii sai pe pamant: papa, cardinali, episcopi, preoti. Orientul cunoaste si notiunea de Mama Divina, alaturi de supremul divin, precum si notiunea de Shakti, sau energie divina creatoare. In cabala ebraica si gnosticismul crestin, Dumnezeu este reprezentat si in ipostaza sa feminina. In cabala apare termenul de Shekina (sotia regelui), iar nunta sacra este zivga kadisha. Femeia divina a gnosticismului (Sophia-intelepciunea ) este identificata cu sfantul duh, Mama Vietuitoarelor, Dezvaluitoarea misterelor desavarsite. In ebraica si in aramaica, termenul “spirit“ este de genul feminin. In India, aspectul trinitatii este cunoscut ca Brahma, Prakriti si Purusha, iar la egipteni, ca Osiris, Isis si Horus. Din pacate, pentru multi crestini, femeia inca mai este considerata o creatie a diavolului, cea care l-a sedus pe Adam.
In prezent, societatea moderna promoveaza un prototip masculinizat al femeii, dominant, egoist, posesiv si insensibil. Feminitatea este mutilata pentru a corespunde unor tipare nesanatoase si umilitoare, iar femeia are de ales intre a fi o femeie-barbat, care razbeste in viata prin propriile forte, platind pretul emascularii , sau o femeie-papusa, care trebuie sa corespunda necesitatilor barbatului modern. Astfel, ea uita cine este cu adevarat, incercand, neincetat, sa se ajusteze functie de cerintele unei societati bolnave: varsta, formele, emotiile, conceptiile, sexualitatea, toate trebuie ajustate pentru a corespunde pretentiilor absurde ale unei societati ipocrite, consumiste, predominant patriarhale. Asta duce la nemultumire, iritare, concurenta absurda, si, iminent, genereaza depresia femeilor carora li se induce, inca din frageda pruncie, ca nu se pot descurca fara barbati, ca trebuie sa ii “tina“ cu tot dinadinsul, pentru ca altfel vor fi respinse de societate. Neimplinirea sexuala a femeii este, din pacate, inca promovata asiduu de biserica crestina. “Femeia este poarta diavolului, calea malefica“, sau, conform lui Thomas D`Aquino, “Ea a fost creata pentru a fi sclava barbatului, rolul ei unic este in procreatie“. In Africa, inca se mai practica clitoridectomia(inlaturarea chirurgicala a clitorisului), iar in Coran nu exista nicio pedeapsa pentru barbatii care savarsesc un viol, in timp ce femeile care sunt gasite vinovate de adulter sunt inchise in casa pana la moarte, sau “pana cand Allah le stabileste soarta ( biciuire pentru femei nemaritate, omorare cu pietre pentru adulter“) ( Surah 4: 15)
VREI O LUME MAI BUNA? RESPECTA-TE.
Mitul inferioritatii naturale a influentat foarte mult psihologia feminina, generand multe prejudecati si complexe in subconstientul colectiv, determinand predispozitii catre anumite dezechilibre emotionale grave, precum anxietatea si depresia. Stereotipurile de rol au determinat intr-un mod semnificativ felul in care si-au exprimat personalitatea, feminitatea si sexualitatea. Miscarea de emancipare a femeii a pus sexualitatea intr-o noua lumina, la fel de nesanatoasa: industria sexualitatii perverite, femeia-obiect, femeia-trofeu, mai degraba instrument sau accesoriu menit sa indeplineasca nevoile barbatului, care accepta sa participe la competitii in care este evaluata functie de criterii estetice, comparata si manipulata sa concureze cu alte femei, pe care invata sa le urasca. Indepartandu-se de natura lor reala, aceste femei se lasa macinate de invidie si gelozie, aleg sa se mutileze si sa se umileasca pentru a tine cu orice pret langa ele niste barbati care nici macar nu le vad. Femeile nu numai ca au acceptat misoginismul, dar l-au si adoptat, programate fiind, de stramosi si traditii, sa se sacrifice de dragul unor clisee sinistre, cum ar fi facerea voii Tatalui. Cu majuscule sau nu.
Acest workshop are in vedere nevoia stringenta de reconectare la propria feminitate, dat fiind numarul ridicat al cazurilor de tulburari psiho-somatice cauzate de agresiunea constanta la care sunt supuse femeile, si la care au invatat atat de bine sa se supuna si singure, transformandu-se in proprii lor agresori. De aceea, evenimentul se adreseaza exclusiv lor. “Sclavul creeaza stapanul“, deci primul pas catre eliberare consta in constientizarea inchisorii in care traim. Modul in care alegem sa ne manifestam si sa ne lasam descoperite nu are impact doar asupra calitatii vietii pe care o avem, ci si asupra vietii generatiilor care vor urma. In cadrul evenimentului, vom avea in vedere urmatoarele teme:
-de la feminitatea mecanica (indusa de societate) la cea constienta, asumata si implinitoare
-rolul sacrului si al sexului in regasirea demnitatii si a feminitatii
-procese de rezonanta si identificare benefica
-constientizare, responsabilitate si negociere in relatia de cuplu. “Atragi ceea ce esti, nu ceea ce vrei.“
-calea cea mai rapida? Drumul corect.
-psihologia femeii si arhetipurile sufletesti
– disciplina emotionala- rolul posturilor corporale si al respiratiei
– limbajului non verbal si paraverbal in procesul de comunicare
-de la invidie la admiratie, de la disperare la demnitate; cunoasterea, asumarea si integrarea armonioasa a subpersonalitatilor
-constientizarea comportamentelor agresive si autoagresive in ritualul seductiei
Taxa de participare este 150 RON, iar inscrierile se vor face pana pe data de 20.08.2016 . Grupul va fi format din 8-10 persoane. Contact: deliacurteanu@yahoo.ro

WORKSHOPURI
Avand in vedere nevoile stringente ale oamenilor care traiesc in societatea occidentala contemporana, concretizate prin tulburari de natura somatica, psihica, comportamentala si spirituala, si cunoscand cateva remedii simple si eficiente de reechilibrare, am decis ca este timpul sa organizez niste evenimente prin care sa ii ajut si pe altii sa beneficieze de experienta mea. In colaborare cu Vila Cic Mamaia Nord, organizez diverse evenimente, menite sa informeze si sa initieze in tehnici de auto-reglare emotionala si fizica.
Vom beneficia atat de avantajele imbinarii elementelor naturale necesare procesului de integrare, cat si de un cadru securizat si securizant, care ofera participantilor intimitatea necesara proceselor terapeutice. Este un spatiu optim atat pentru exercitiile de postura, respiratie, meditatie si imagerie ghidata, cat si pentru ateliere de creatie, constelatii familiale, psiho-drama si cadre de lucru menite sa optimizeze relatia de cuplu si imaginea de sine. In cazul in care evenimentele pe care le organizez dureaza mai mult de o zi, exista posibilitatea ca participantii sa fie cazati, la Vila Cic Mamaia Nord, pentru a pastra atmosfera terapeutica. Vom invata despre proprietatile mai putin cunoscute ale lucrurilor, fie ca este vorba despre posturi, pietre, plante, sunete, miscari sau metode de respiratie, si ne vom bucura de arome, texturi si culori vindecatoare, combinate in conformitate cu stiinta ayurvedica.
Colaborez cu artisti din diverse domenii, pentru a concepe programe de optimizare personalizata, atat de natura creativa, cat si recreativa.

GENEZA SINELUI
“in aceleasi ape in care psihoticul se scufunda, misticul inoata incantat“

VIATA PE PILOT AUTOMAT NU E VIATA, CI SUPRAVIETUIRE
De multe ori, facem aceleasi lucruri si asteptam rezultate diferite. Un robot launtric ne preia toate sarcinile, scapandu-ne de efort, dar si de satisfactii. Cu alte cuvinte, traieste in locul nostru. Astfel, apare monotonia, care ne sufoca. Vrem sa ne eliberam, sa simtim bucurie in legatura cu ceva, dar simturile noastre par tocite, iar ceva-ul pare, mai mereu, insuficient. Asadar, ne refugiem in tot felul de dependente, constientizate sau nu. Aceasta, bineinteles, nu face decat sa perpetueze cercul vicios al fricii, neputintei, furiei, vinovatiei si tristetii. Ne-am refugia in orice, doar pentru a nu fi nevoiti sa dam ochii cu noi insine. Pentru ca nu mai stim cum. In fond, “evolutia“ de care suntem atat de mandri ne-a deconectat de la esenta noastra, precum si de la esenta vietii, intr-atat incat orice am avea, nu ne mai bucura. Viata incepe abia dupa ce facem cunostinta cu “demonii“ nostri, si invatam fie sa ii integram, fie sa ii exorcizam. Pana atunci, ceea ce ni se pare ca traim este un surogat. Reactionam la aceiasi stimuli, in aceeasi maniera, si ne lasam traiti de viata, in loc sa o traim. Pierdem timp si energie, investindu-le in himere despre schimbarea exteriorului nostru, dupa care simtim ca nu avem destula energie, sau ca timpul este insuficient. Ne lasam bombardati de adevarate “storcatoare de emotii“, pe care le numim informatii, si de la care asteptam sa ne dea putere. Insa adevarata putere este aceea de a alege felul in care ne simtim, si de a invata sa atragem in viata noastra acele persoane si experiente care ne ajuta sa ne maturizam si la un nivel mai profund decat cel trupesc.
Ne intrebam frecvent cand a zburat timpul, sau cand s-a degradat relatia cu partenerul de viata, care, bineinteles, nu mai este persoana de care ne-am indragostit initial. Vorbim despre dependente si posesivitate in termeni de iubire. Uneori, ne dorim sa schimbam tot: de la casa in care traim si partenerul de viata, pana la tara care nu corespunde si planeta care ne da mereu de furca. Ne simtim ingraditi de sistem, de mentalitati si de lipsa oportunitatilor, si credeam ca libertatea noastra poate exista cata vreme traim cu aceeasi minte veche, conditionata si obedienta, care ne obliga sa vedem doar realitatea trecuta prin filtrul ei deformat. Asteptam, mereu, sa ni se intample altceva, sa fim altundeva sau cu altcineva, amagindu-ne ca astfel ne va fi mai bine. Dar binele se incapataneaza sa fie mereu altundeva. In permanenta noastra lupta pentru supravietuire, uitam sa traim. Astfel, viata devine o cazna. Schimbam parteneri de cuplu, joburi, tari, partide politice, sau crestem stimulii care obisnuiau sa ne produca placere, dar nu mai simtim nimic, asa ca ne adancim in depresie, sau ne pacalim ca maine e o noua zi. In realitate, “maine“ nu exista. E doar o pacaleala nascocita din lipsa curajului de a trai azi. Si uite asa, din spaima in spaima si din regret in regret, viata trece.
“Joie de vivre“ înseamnă pur şi simplu că a fi viu e o experienţă extraordinară. Calitatea acestei experienţe poate fi apreciată de oricine observă un copil sau un pui de animal jucându-se primăvara. Ceea ce se întâmplă e complet irelevant, cu excepţia faptului că eşti foarte încântat că trăieşti. Poţi chiar să suferi, însă simplu fapt de a fi viu e o calitate în sine”. (Rene Dubos)
Practic, a doua nastere survine atunci cand (re)invatam sa traim, nu doar sa supravietuim.
Daca prima oara ni se da viata, a doua oara trebuie sa ne-o luam singuri. Copiii au ceea ce primesc, adultii au ceea ce merita.
Acest workshop se adreseaza celor care se simt pregatiti sa creasca si altfel decat cronologic, sa devina responsabili in mod autentic, asumandu-si faptele, si devenind constienti de consecintele acestora . Cei care doresc sa investeasca in cresterea calitativa a relatiei cu ei insisi, cu cei apropiati, si cu tot ceea ce ii inconjoara, sunt asteptati sa inceapa singura r(evolutie) care exista si conteaza . Aceea interioara. Dupa cum stim, imbatranirea nu este optionala. Maturizarea, in schimb, da.
„Spiritualitatea se bazează pe trăirea directă a aspectelor şi dimensiunilor neobişnuite ale realităţii. Ea nu necesită un loc special sau o persoană oficial desemnată care să medieze contactul cu divinul. Misticii nu au nevoie de biserici sau temple. Contextul în care trăiesc dimensiunea sacră a realităţii, inclusiv propria divinitate, e reprezentată de propriul corp şi natură. Iar în locul preoţilor care oficiază, au nevoie de un grup susţinător de persoane care sunt, ca şi ei, în căutarea spiritualităţii, sau de îndrumarea unui maestru mai avansat în călătoria interioară. Adevărata spiritualitate este universală şi atotcuprinzătoare, şi se bazează mai mult pe experienţa mistică personală decât pe dogme sau scripturi religioase. Nu încape îndoială că dogmele religiilor organizate sunt, în general, într-un conflict fundamental cu ştiinţa, indiferent dacă aceasta foloseşte modelul mecanicist-materialist sau este ancorată în paradigma emergentă. Dar situaţia este total diferită în privinţa misticismului autentic, bazat pe experienţe spirituale. Maeştrii tantrici au dezvoltat o înţelegere profundă a universului, care a fost validată de ştiinţa modernă în multe privinţe. Ea include modele complexe ale spaţiului şi timpului, conceptul de Big Bang şi elemente ca sistemul heliocentric, atracţia interplanetară, forma sferică a Pământului şi planetelor, şi entropia. Aceste cunoştinţe au precedat cu secole descoperirile corespunzătoare din Occident”. (John Welwood)
Arta a reprezentat dintotdeauna legătura oamenilor cu divinitatea, o conexiune directă, un ciclu al revelaţiei a ceea ce există şi al expresiei de sine. Terapia prin artă priveşte creaţia individului ca pe un oracol capabil să prevestească şi chiar să explice evoluţia şi eventuala patologie a acestuia, oferind totodată soluţii pentru optimizarea traseului existenţial. Ca dimensiune a creaţiei şi a vindecării, arta este o manieră alternativă de accesare a sacrului. Fiecare dintre arte poate fi un portal către divinitate, indiferent dacă alegem să credem că această divinitate sălăşluieşte înăuntrul său în afara noastră.
Învăţând că vinovăţia, negarea de sine şi autoanularea sunt opţiuni şi nu trasee obligatorii, oamenii descoperă posibilitatea eliberării din tiparul limitativ în care s-au obişnuit să trăiască. Descoperind noi posibilităţi, modul de a trăi şi a se raporta la divinitate şi spiritualitate devine o chestiune de alegere şi nu un mecanism de apărare, o moştenire culturală sau un reflex condiţionat. De abia atunci începe viaţa, când iminenţa morţii, a sfârşitului unui ciclu, nu mai reprezintă un motiv de a perpetua teroare, ci de ieşire din rutină şi monotonie.
In cadrul acestei intalniri, vom avea drept subiecte principale:
– Scenariile de viata, de la mosteniri spirituale la boli psiho-somatice
– Mistica, arta si umorul ca parti ale intregului spiritual
– Lucrul cu furia
– Disciplina emotionala, arhitect al realitatii constiente
– Credinte limitative si distorsiuni cognitive, sabotorii comunicarii
– resemnificarea si recadrarea experientelor traumatizante
– Teoria campurilor, legea rezonantei si vechile arte divinatorii
– Cunoasterea esentialului este putere
– Ritual si simbol in procesul de vindecare. Cunoasterea simbologiei onirice si repere mitologice din diverse sisteme de credinte
– Vindecarea relatiei de cuplu

Workshopul va avea loc la inceputul lunii iunie, iar inscrierile se fac pana pe data de 20 mai.
Grupul va fi format din 8-12 persoane, iar data exacta si locatia vor fi comunicate in privat persoanelor care achita taxa de participare, 100 lei.

Fotografii din cadrul evenimentului: