EXPERIMENTE IN SI DINCOLO DE CORP

“ Ritmul inimii mele este nasterea si moartea a tot ceea ce-i viu
Eu sunt copilul din Uganda, numai piele si oase,
Picioarele subtiri mi-s ca betele de bambus,
Si sunt negutatorul cel de arme,
Ce vinde aducatoarele de moarte din Uganda,

Sunt fata cea de doisprezece ani,
Refugiata-ntr-o barcuta
Care se-arunca in ocean
Dupa ce-a siluit-o un pirat al marii
Si sunt piratul
Cu inima inca neputincioasa de a vedea si a iubi.“
Cis Nhat Hahn -“Va rog sa imi spuneti pe adevaratele mele nume“
In cartea sa, “Jocul Cosmic“, in care prezinta relatarile a zeci de persoane care au participat, sub supravegherea specialistilor, la experimente de extindere a starii de constienta, consumand substante psihedelice, sau participand la sedinte de respiratie holotropica, Stanislav Grof gaseste similitudini cel putin interesante cu ideile comune tuturor sistemelor spirituale ale lumii. Printre aceste idei se numara separarea noastra iluzorie si conjuncturala, “jocul de-a indivizii“, prin care “Dumnezeu se experimenteaza pe sine“. Noile studii ale fizicii cuantice confirma aceasta ipoteza a interconectarii tuturor fiintelor la nivel profund si subtil, si faptul ca nimic din ceea ce emitem la nivel de gand, cuvant sau fapta, nu ramane fara ecou. Relatari similare apar in miile de cazuri ale persoanelor care au experimentat moartea clinica, dar si in cazurile “visatorilor lucizi“, samanilor, yoghinilor, misticilor sau persoanelor capabile sa calatoreasca in corp astral, dintre care, printre cei mai cunoscuti ai timpului nostru, este Robert Monroe.
Budismul Mahayana, de exemplu, prezinta arhetipul Boddhisatvaului, fiinta care a atins iluminarea, dar care refuza sa intre in nirvana, depunand juramantul sacru de a continua sa se reincarneze, pana cand toate fiintele din lume vor fi eliberate din ciclul reincarnarilor. Boddhisatva isi asuma suferinta existentei reincarnate pentru a ajuta celelalte fiinte, depunand urmatorul juramant:
“Fapturile simtitoare sunt nenumarate. Jur sa le salvez pe toate.
Amagirile sunt nesfarsite. Jur sa le sfarsesc pe toate.
Portile Dharmei sunt felurite. Jur sa intru prin toate.
Calea lui Buddha e suprema. Jur sa o urmez pana la capat.“
Dupa parerea lui Stanislav Grof, initiatorul psihoterapiei transpersonale, problemele omenirii nu sunt de natura economica sau tehnologica, ci se gasesc in interiorul personalitatii omenesti, reflectand in exterior gradul rudimentar de evolutie a speciei noastre, la nivel de constiinta. Din cauza“ fortelor neimblanzite“ din psihicul uman, si a traumelor care provin din perioada perinatala, sau chiar din vieti anterioare, asa cum reiese din numeroase sedinte de psihoterapie regresiva, resurse inimaginabile se irosesc in absurditatea cursei inarmarilor, a luptei pentru putere si in preocuparile strict economice si politice, neglijindu-se esentialul, si anume dimensiunea ecologica. Dupa parerea lui Grof, actuala criza este de natura psihospirituala, prin urmare, singura cale de a o depasi este transformarea interioara radicala a tuturor oamenilor. Coexistarea pasnica a oamenilor, si protejarea celorlalte specii pare, in zilele noastre, o utopie. Totusi, in numeroase cazuri de experiente holotropice, descrise in literatura de specialitate, aceste transformari se produc, la nivel de indivizi, indiferent daca este vorba de practica meditativa, forme puternice de terapie experientiala sau folosirea supervizata responsabil a substantelor psihedelice. Schimbari similare se petrec si in ceea ce ii priveste pe cei care trec prin urgente psihospirituale si sunt asistati in mod corect, beneficiind de indrumari sensibile.
O strategie care sa imbine activitatea interioara de profunzime si actionarea inspirata in lumea externa ne-ar creste semnificativ sansele de supravietuire si coabitare pasnica in lumea pe care, aproape, am distrus-o, sustine Stanislav Grof.
“CU CAT IMAGINATIA ESTE MAI PUTERNICA, CU ATAT REZULTATELE SUNT MAI PUTIN IMAGINARE“
Rabindranath Tagore
In cartea sa, “Mintea de dincolo“, neurologul Constantin Dulcan prezinta o parte din relatarile celor care au experimentat moartea clinica: “In loc de judecata si de pedeapsa in fata Fiintei de Lumina, se ramane, mai curand, cu impresia ca tot ceea ce faci altora, tie insusti iti faci.“
“Corpurile solide, ca si corpul nostru, in dimenisunea de dincolo sunt doar imagini de campuri de energie care vibreaza cu o frecventa proprie. In acelasi spatiu, gratie acestei frecvente diferite, pot coexista o infinitate de entitati . Din fizica clasica stim ca doua obiecte nu pot ocupa acelasi spatiu, in fizica cuantica, insa, functioneaza legea simultaneitatii“.
Swedenberg considera ca, dupa moarte, oamenii aleg, functie de incarcatura propriei constiinte, daca vor merge spre ceea ce in mintea lor are semnificatia de iad sau rai. Jacob Lorber este de parere ca Raiul si Iadul sunt doar stari de evolutie spirituala, iar Neale Walsh crede ca acestea ar fi doar trepte diferite de evaluare morala a constiintei. Walsh vorbeste despre trei etape prin care trece persoana aflata in moarte clinica. In prima etapa, persoana este dezorientata si nu realizeaza ca a murit. In a doua etapa, “traieste tot ceea ce si-a imaginat ca se afla dincolo“, coform influentei socio-culturale de care apartine. In a treia etapa are loc “fuziunea cu fiinta Suprema.“
Conform lui Gregg Braden, “credinta creeaza realitatea“. Campul cuantic al mintii noastre are un efect organizator asupra campului cuantic al materiei. Psihoterapeutul Sylvia Browne spune ca, dupa miile de cazuri de regresie hipnotica pe care le-a facilitat, a inteles ca “toti cei care au fost instruiti astfel in planul de sus, isi inteleg fara dubiu misiunea pe care o au aici. Ea ne spune ca fiecare dintre noi are de ales intre 44 teme de viata, doua: una principala, care exprima obiectivul pentru care am venit aici, si una secundara, referitoare la obstacolul pe care il vom intampina . Michael Newton sustine aceasta idee, adaugand ca, functie de lectia pe care o avem de invatat, de amploarea dezechilibrelor energetice pe care le avem de recuperat aici, sunt propuse variante de viata cu grad diferit de dificultate. In orice caz, tot cei care au experimentat stari de constiinta extinsa sunt de acord in privinta faptului ca noi suntem cei care ne alegem temele de viata, functie de meritele sau erorile acumulate pana in acel moment, si de care devenim constienti “dincolo“.
“Nasterea este trecerea de la esenta la substanta. Moartea este trecerea de la substanta la esenta.“
Apollonius din Tyana